Bunătatea liderilor

de Lavinia Rașcă

„Avantajul competitiv al unei companii are la bază o strategie bine aleasă și executată, sub conducerea unui lider performant. Iar liderul este performant dacă este un om bun.” – Michael Porter

Căutând pe Google cuvântul leadership, obținem aproape instantaneu mii de rezultate. Primim o mulțime de informații și rețete despre cum să devii un lider performant. Consider însă că nici una nu poate avea rezultate, dacă nu ține seama că principala menire a unui lider este cea de a acționa pentru succesul oamenilor din jurul său.

Prin urmare, bunătatea este calitatea de bază a liderului. Această bunătate îi motivează pe oamenii pe care-i conduce, îi încurajează, le dă încrederea că pot realiza ceea ce este necesar, îi face să se simtă respectați.

De asemenea, îi face să-și dezvolte încrederea și respectul față de ei înșiși și îi stimulează să învețe și să se dezvolte. O echipă de cercetători de la Harvard Business School, condusă de Amy Cuddy, a stabilit că bunătatea și comportamentul cald al liderului atrag încrederea celor din jur în ceea ce privește competența și credibilitatea sa. Prin contrast, duritatea nu conduce la aceleași rezultate.

DESPRE COMPORTAMENTE ȘI CONVINGERI

Bunătatea se manifestă prin comportamente precum ascultarea atentă și exprimarea plină de căldură, respectul față de ceilalți și ideile lor, transparența în transmiterea informațiilor, explicațiile logice, tratamentul nediscriminatoriu și incluziv, compasiunea, generozitatea, politețea, ospitalitatea, răbdarea, înțelegerea, altruismul, atenția la cei din jur, echitatea și corectitudinea etc.

„Te rog” și „mulțumesc” sunt expresii uzuale, rostite cu sinceritate și din suflet, nu din vârful buzelor. Liderii care dau dovadă de bunătate au anumite convingeri. Ei consideră că oamenii cu care lucrează au un rol esențial pentru succesul organizației datorită imaginației, viziunii, inspirației, talentului cu care rezolvă problemele. Cred de asemenea că echitatea și corectitudinea sunt importante pentru încrederea în sine și loialitatea acestora și că, dacă sunt tratați cu respect, responsabilitatea și implicarea lor cresc.

DESPRE IMPACTUL BUNĂTĂȚII

Din păcate, bunătatea este privită de multe ori ca o dovadă de slăbiciune. Adesea, oamenii buni sunt trecuți cu vederea, atenția îndreptânduse către cei preocupați în principal să atragă atenția, să-și promoveze propriile interese și săși creeze o imagine foarte bună, ocupându-se cu superficialitate de binele general. În timp ce acești narcisiști se luptă să se plaseze în lumina reflectoarelor, liderii care dau dovadă de bunătate și smerenie se pun în slujba oamenilor și a organizației și obțin rezultate. Ei sunt preocupați mai puțin de stil și mai mult de substanță, mai puțin de carismă, dar foarte mult de caracter, având o voință de fier și fiind rezilienți când au de îndeplinit sarcini dificile. Atunci când oamenii îi cunosc cu adevărat pe acești din urmă lideri, înțeleg avantajele de a-i avea în frunte și îi urmează cu entuziasm și implicare.

În organizațiile conduse de astfel de oameni, cultura e puternică și pozitivă, fluctuația este mică și rata de engagement este mare, ceea ce e extrem de important, dacă ne gândim cât de acerbă este lupta pentru atragerea și reținerea talentelor. S-a demonstrat că, în companiile unde liderii trăiesc autentic bunătatea, costurile de recrutare sunt mai mici și productivitatea este mai mare decât în altele. Bunătatea îi ajută pe lideri să dea feedback într-un mod plăcut, ca urmare, cei care-l primesc au încredere în intențiile lor constructive și fac eforturi reale pentru a se dezvolta. Ei le ascultă sfaturile și apreciază generozitatea cu care le acordă timp atunci când le oferă coaching și mentoring.

O cercetare realizată la Universitatea Warwick a demonstrat că bunătatea liderilor îi face mai fericiți pe membrii echipei și că oamenii fericiți sunt cu 12% mai productivi decât cei nefericiți. În cadrul aceleiași cercetări, s-au identificat 21 de studii care demonstrează că liderii buni cu cei din jur sunt ei înșiși mai productivi și mai fericiți, pentru că aprecierile le influențează pozitiv rezultatele. Conectarea și bunele relații contribuie la dezvoltarea creativității și a spiritului de inovare. În schimb, liderii care nu construiesc relații bazate pe încredere rămân mediocri, așa cum demonstrează un studiu efectuat de Harvard Business Review pe un eșantion reprezentativ și pe o durată de 10 ani.

RELAȚIA BUNĂTATE – EXIGENȚĂ

Liderii buni cu clienții se preocupă ca aceștia să aibă o experiență excelentă în relația cu compania pe care o conduc. De aceea, bunătatea nu exclude exigența liderilor atunci când evaluează performanțele oamenilor cu care lucrează. Angajații sunt informați cu claritate ce se așteaptă de la ei și că a nu acționa conform înțelegerilor nu reprezintă o opțiune pentru companie. Ei sunt tratați echitabil și știu conform căror criterii sunt apreciați, sunt sprijiniți să se dezvolte, dar greșelile repetate nu sunt tolerate.

BUNĂTATEA PE AGENDA ȘCOLILOR DE AFACERI

Din ce în ce mai mult, programele MBA, EMBA precum și cele de educație managerială se ocupă de dezvoltarea comportamentelor legate de bunătate, pe care le-am enumerat anterior. De exemplu, inteligența emoțională și mindfulness, introduse de Daniel Goleman și Richard Boyatzis, reprezintă teme foarte des abordate, teoretic și practic. Compasiunea este un alt subiect abordat cu predilecție. Deprinderea compasiunii și a empatiei se realizează uneori cu ajutorul artei improvizației, dramei și literaturii. Foarte multe școli de afaceri pun accentul pe însușirea comportamentului responsabil în leadership și în administrarea afacerii.

Michael Porter și Mark Kramer au dezvoltat o teorie și ample inițiative, prin care doresc să convingă corporațiile de legătura strânsă care există între responsabilitatea socială corporativă, avantajul competitiv și creșterea prosperității generale. Vorbind despre importanța empatiei, John North, directorul Globally Responsible Leadership, a spus: „Empatia reală față de păturile dezavantajate i-ar putea obliga pe liderii din business să ia decizii care să nu fie neapărat în interesul lor, pe termen scurt. Va cere un adevărat eroism. ”

Sondaje efectuate în rândul studenților în mai multe școli de afaceri din lume au demonstrat că aceștia au fost plăcut surprinși și interesați de posibilitatea introducerii de cursuri destinate dezvoltării comportamentelor legate de bunătate. Unul dintre ei a spus: „Vor fi teme de maximă utilitate, care vor atrage cu siguranță candidați.”

Lavinia Rașcă

este Prof. Univ. Profesor Strategie și Antreprenoriat ASEBUSS, Director General – EXEC-EDU.

Articol apărut în revistacariere.ro